Poate invoca salariatul nulitatea clauzelor din contractul colectiv de muncă?
Știri | Tudorlegal | 16.12.2020
În cuprinsul Monitorului Oficial, Partea I, nr. 1193 din data de 8 decembrie 2020, a fost publicată Decizia nr. 56/2020 privind examinarea sesizării pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile formulate de Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 971/87/2018.
Problema de drept vizează modul de interpretare a dispozițiilor art. 142 alin. (2) din Legea nr. 62/2011 din perspectiva persoanelor care pot cere constatarea nulității unui contract colectiv de muncă în contextul existenței mai multor conflicte individuale de muncă purtate între salariați și angajatorul – companie națională. Totodată, se impune găsirea unui răspuns la întrebarea dacă în sfera „părții interesate” care poate cere constatarea nulității clauzei respective, se include fiecare salariat din unitatea respectivă sau un astfel de înțeles poate fi atribuit numai părților care au semnat contractul și care au calitatea de parteneri sociali în cadrul dialogului social din unitate (patronat și sindicate).
În acest context, fiind vorba despre o nulitate absolută, aceasta poate fi invocată de orice persoană interesată, iar prin persoană interesată se înțelege orice persoană care are un interes legitim, și nu doar părțile semnatare ale contractului, interesul legitim verificându-se în fiecare caz în parte. Prin urmare, pe lângă angajator, pe de-o parte, și sindicat sau reprezentanții salariaților desemnați pentru negocierea și semnarea contractului colectiv de muncă, pe de altă parte, orice salariat ale cărui drepturi individuale sunt afectate, precum și instanța din oficiu, pot invoca nulitatea clauzelor contractului colectiv de muncă.
Așadar, în măsura în care drepturile salariatului din contractul individual de muncă, ce decurg din contractul colectiv de muncă la nivel de angajator și chiar din cel de la nivel superior, sunt inferioare celor stabilite de legiuitor, acesta are la îndemână atât acțiunea izvorâtă din contractul individual de muncă, cât și acțiunea prevăzută de art. 142 alin. (2) din Legea nr. 62/2011: constatarea nulității clauzelor contractuale, salariatul având calitate procesuală activă. Excepţie face situaţia în care angajatul a mandatat sindicatul să formuleze acțiune în numele său, căci nimic nu-i împiedică pe angajații care sunt membri de sindicat să împuternicească organizația sindicală pentru a acționa în justiție în vederea apărării drepturilor lor.
Din analiza acestor considerente, ÎCCJ a constatat că problema de drept supusă spre dezlegare nu prezintă un nivel ridicat de dificultate, care să impună intervenția mecanismului de unificare a practicii, legiuitorul prevăzând suficient de clar condiţiile de exercitare a unei acţiuni în justiţie privind drepturile salariaţilor. Această concluzie este întărită de raţionamentul per a contrario că negarea calității procesuale active salariaților priviți individual ar genera o discriminare nepermisă în ceea ce privește dreptul la acțiune, atât între salariații care sunt membri de sindicat și cei care nu sunt afiliați unei asemenea organizații, cât și între cei din cadrul unei unități unde există sindicat și salariații din cadrul unei unități în care nu există sindicat și în care contractul colectiv de muncă este semnat, în numele lor, de către reprezentanții acestora.
Elena Mirela Basalic